Totul ne desparte pe tine si pe mine: distanta, oamenii si viata si poate si destinul. Ti-aduci aminte ?
Iata ce-ti aduce scrisoarea mea. Nu ma tem nici de zambetul tau. Deci nu ma tem de nimic. Sunt ceea ce-i dincolo de fereastra odaii tale: departarea.
Privirea ta nu ma va gasi nicaieri. Amintirea ta nu are unde sa ma afle. Gandul tau nu poate sa ma strige si nu stie unde. Sunt intre cele patru zari: raspandirea lor.
Cu zece ani in urma ti-as fi zis "cu-cu", dar sufletul meu si-a pierdut glasul copilariei. Stii sa ma asculti? Auzi vantul de la fereastra? Auzi pasarile care pleaca si se intorc ducand si aducand primavara? Stii ce-i nostalgia? Privesti uneori pe fereastra fara sa vezi nimic? Sunt acolo si intr-acelea, fara fiinta, o aporpiere si o indepartare in preajma ta.
Gandeste-te la mine ca la o stea desprinsa din tine si dusa in intunericul fara fund."